Criminologie : Tratat

Abstract

Problematica criminalităţii a fost şi rămâne una din cele mai actuale aspecte ale organizării societăţii. Abordarea criminalităţii, are loc prin prisma diverselor materii, cea a dreptului penal, procesual penal, crimnalsitic etc., avînd multiple abordări ale infracţionalităţii, persoanelor care le comit, modului de asigurare a protecţiei relaţii sociale, avînd la baza ansamblul de aspecte şi sisteme de referinţă, care, însă nu oferă răspuns la înrebarea privind abordarea criminalităţii ca un fenomen social-juridic, dar şi a măsurilor de control social al acestuia. În acest sens, se propune o abordare a criminalităţii la interferenţa doctrinelor şi a literaturii de specialitate – cea română (Republica Moldova şi România), pe de o parte şi cea rusă (Ferderaţia Rusă şi Ucraina) pe de alta. În acest sens, s-a purces la abordarea criminalităţii prin prisma fundamentării şi evoluţiei ştiinţei criminologice, abordării criminalităţii ca şi fenomen social, identificării şi fundamentării cauzalităţii în criminologie, caracterizării criminologice a personalităţii infractorului, identificarea aspectelor teoretico-metodologice şi practice în cercetarea criminologică, planificarea criminologică, organizarea, gestionarea şi prognozarea activităţii de combatere a infracţionalităţii, investigarea victimei infracţiunilor şi nemijlocit activitatea de prevenire a infracţiunilor per ansamblu, dar şi a fiecărui tip de criminalitate, pornind de la criterii de organizare a activităţii infracţionale, forme de vinovăţie, criteriu de gender de comitere a infracţiunilor, dar şi a genurilor de activităţi infracţionale (criminalitatea profesională, corupţională, economică, legată de circulaţia ilegală a drogurilor etc.), mizînd, nu în ultimul rînd pe modul şi formele de organizare a activităţii de prevenire şi contracarare a fiecărui tip de criminalitate. Abordarea aspectelor menţionate are şi o bază empirică suficientă, fiind în conexiune cu starea, nivelul, dinamica şi alţi indicatori ai criminalităţii în Europa de Est, dar şi din alte state, cu referinţe cronologice şi de spaţiu de rigoare pentru o sesizare adecvată criminalităţii în contextul realilor social juridice corespunzătoare. Evident că abordarea la interferenţa doctrinară a criminalităţii nu este una „tradiţională” spaţiului românesc, dar reprezintă o alternativă în viziunea şi abordarea fenomenului în cauză, prin prisma altor aspecte şi sisteme de referinţă, avînd anumite valenţe atât pentru ştiinţele juridice şi sociale, dar şi pentru angajaţi autorităţilor publice, care au direct sau tangenţial atribuţii în domniul prevenirii şi combaterii criminalităţii. Vom fi recunoscători celor care, prin sugestiile şi obiecţiile corespunzătoare, vor semnala eventualele carenţe, erori, aspecte care urmează a fi precizate sau revizuite, contirubuind la fundamantarea ştiinţifică a criminologiei. Sperăm că prezentul studiu va fi de folos studenţilor şi profesorilor Facultăţilor de drept ale instituţiilor de învăţămînt superior în cadrul procesului ştiinţific şi didactic.