Structura sintactică a titlului articolului de presă sportivă în limba franceză

Abstract

Titlul, ca unitate textuală, se referă la un domeniu încă puţin studiat, fapt menţionat şi în literatura de specialitate (L. Mai-Ho-Dac). În acest sens, nu constituie o excepție nici titlul articolelor de presă. Lucrarea de faţă îşi propune ca scop descrierea structurii sintactice a titlurilor articolelor de presă sportivă franceză. Analiza efectuată se bazează pe teza propusă în La systémathique fonctionnelle, conform căreia orice element al unui text îndeplineşte trei metafuncţii: interpersonală (stabilirea relaţiilor dintre locutor şi interlocutor), ideaţională (reprezentarea lumii reale), textuală (orientată spre crearea a însuşi textului). Dat fiind că titlul îşi asumă rolul de organizare materială a textului, participând din plin la construirea discursului, în lucrarea de faţă ne interesează în mod deosebit metafuncţia a treia. Corpusul materialului supus analizei este format din 1251 exemple de titluri, excerptate prin metoda extragerii complete din 25 numere ale publicaţiei franceze „Revue Olympique” din anii 2002 – 2017. Analiza stocului de titluri demonstrază că, din punct de vedere sintactic, în 7% din exemple titlul se prezintă sub formă de substantiv (comun sau propriu) nedeterminat („Cyclisme”, „Les athlètes”, „Mes jeux”), adică este vorba de titluri monomembre. Cu mult mai numeroase s-au dovedit a fi titlurile sub formă de sintagme nominale (62%): simple sau binare, adică formate din două elemente – un determinat şi un determinant („Ballon rond”, „Double championne”) şi dezvoltate – formate din mai mulţi constituenţi („Le retour d’une star du judo”, „L’actualité du Mouvement Olympique”). Nu sunt excluse nici sintagmele verbale („Passer la barre”, „Prendre le relais” - 2%), nici cele adverbiale („Toujours plus haut”, „Un an plus tard” - 2%). Un interes deosebit îl prezintă titlurile sub formă de propoziţii: simple („Les jeux s’annoncent”, „Bach donne le ton” - 2%), dezvoltate („Le forum des athlètes du CIO demande des mesures sévères contre le dopage” - 25%) sau chiar compuse („CIO crée une équipe d’athlètes olympiques réfugiés qui recevra un financement de la Solidarité Olympique en vue de RIO 2016”). În ceea ce priveşte tipul titlurilor-propoziţii, predomină, desigur, propoziţiile enunţiative. Mult mai rar apar în titlu totuşi şi cele interogative („La troisième fois, c'est la bonne?”, „Quelles sont les tendances?”) sau exclamative („Que les Jeux commencent!”). Aşadar, marea majoritate a articolelor analizate au ca titlu sintagme nominale dezvoltate sau chiar propoziţii întregi. Concluzia care se impune din analiza efectuată este că, la ora actuală, se conturează foarte clar o tendinţă destul de pronunţată a autorilor de articole din presa sportivă franceză de a-şi formula titlurile într-un mod cât mai prolix, în intenţia de a prezenta, chiar în titlu, cât mai multe detalii despre cele descrise în textul articolului. În unele cazuri se poate vorbi de titlu-rezumat sau titlu-reclamă. Observaţiile făcute în lucrare pot găsi aplicare la orele practice de limbă franceză în USEFS.